Training camp gone wrong

“Asa ceva nu mi s-a intamplat de cand fac sport si mi s-au intamplat multe”

Sa incep cu inceputul. Mi-am programat frumos din timp cantonamentul, cu un concurs misto la final. Parea planul perfect pt a incepe anul in forta si sa vad daca am o sansa anul asta la campionatul mondial.

Asa ca mi-am luat familia cu mine, sa se bucure de vremea frumoasa si am decolat spre Dubai. Bai nene! Super tare acolo, conditii, tot ce vrei! Pregatirea, ca la carte! Toti soferii se opreau si se uitau la mine ca la moschee pentru ca eram singurul nebun cu bicicleta pe sosea.

Dupa o saptamana cine aterizeaza in Dubai???
Soacra, ca sa fim efectiv complet😂😂😂
Norocul meu e ca e precum maica’mea pt mine si nu am probleme😁.

Si ce crezi !? Intr-o dimineata racoroasa, culmea, am plecat la antrenament, aveam de facut 7 ore de bicicleta plus o ascensiune pe un munte de-al lor. Totul bine si frumos, desert, camile, dealuri, vant puternic, eu suferind cu zambetul pe buze, gandindu-ma doar la cat o sa mananc la final, pentru ca aveam la congelator o cutie de inghetata Ben&Jerrys.

Si ce crezi!? Eram pe un drum plat, vantul nu mai batea si mergeam cu 42/44 km la ora. Eram “in the zone” pana cand hop iau sticla si ma apuc sa beau apa si deodata ma trezesc pe asfalt tarat 10 metri, rostogolit, facut praf. Ma ridic repede si incep sa alerg in cerc si sa injur de durere. Tremuram efectiv. Ma calmez si incep sa verific gravitatea ranilor si bicicleta bineinteles. Aveam combinezonul jumate rupt practic eram in curu gol, spatele era jumate julit facut tandari, soldul julit si el si vanat. Nu stiam daca e rupt sau e ok, iar, cum ma mai verificam eu, vad cum tasneste ca la fantana sange din cot, verific si ce crezi!?

Hatai gaura…phoaaaa!!! Dai repede cu apa, scoate soseta aia buna si scumpa si leag-o strans ca sa opresca hemoragia. Pot spune ca soseta si-a facut toti banii😂😂😂.

Ok si ce fac acum??? Am zis sa nu induc panica in familie hop pe bicla si hai inapoi.

Si uite asa incepe aventura! Mai aveam 5 zile pana la concurs si a doua zi am vrut sa vad exact ce se intampla cu mine si da, era grav. Soldul era umflat si abia puteam alerga, spatele si umarul drept erau praf de la rani si cazatura…deci no swimming for me, cotul era efectiv cu o gaura in el, deci bicicleta o puteam face ca un pensionar. Pe langa toate astea, din cauza durerilor, aveam frisoane.

Hainele se lipeau de rani, nu puteam dormi… Minunat!

Eram psihic si fizic la pamant, nu stiam ce sa fac, cum sa fac sa fac ceva, daca intelegi. Eram practic terminat la propriu. Bai si trec zilele si usor, usor incep sa misc cat de cat si zic eu asa: hai ma ca o sa pot!

Cu doua zile inainte hop se rupe echipamentul de concurs. Fuck! Hai cu altul!

Pe langa asta am spart la cauciucuri in cantonamentul asta pt 10 ani de acum incolo. Iar lovitura finala, ce crezi!? Ceasu’!!! Da frate, ceasul ala care le face pe toate, colegul meu de antrenament si de suferinta, decide ca isi baga piciorul si ma lasa singur.

Deci sa recapitulam: cotul, soldul, spatele praf, fara ceas, echipament cumparat in fuga, netestat. Psihicul la pamant si ce crezi: maine e concursul!!!

Bum! Suna ceasul! 4:30 dimineata totul pregatit. Plec cu sotia si copilul cu bale la gura pt ca inca dormea.

Bun…Ajung! Pregatesc bicla, sacii de tranzitie si plec spre start, incerc sa ma incalzesc, cat de cat, dar eram in prea mari dureri si demoralizat sa o iau in serios. Pun neoprenul! Hop la start si bam lovesc apa rece si deodata ma activez si imi spun: da-o dracu de durere il termin! Chiar daca lesin, il termin.

Bam ies din apa, trag neoprenul cu tot cu rani de pe mine plus apa sarata. Ma durea ca la balamuc! Nu-i nimic, dam inainte! Hop pe bicicleta, dai si rupe pedalele. Am stat numai in dureri groaznice pe traseu. Asta e! Nu-i nimic, mergem mai departe!

Hop “sar” de pe bicla si hai sa alergam! Ce sa alergi frate, eram lovit de tir, rupt mort, dar cand am pus mana pe sticla de cola si am dat-o pe gat, bum, m-am activat si am zis hai ca-l termin trebuie sa-l termin!

Ies pe traseu si primii pe care-i vad sunt Stef si Ilinca. Brusc zic: gata baaaa!!! Rup!!!.

Am alergat, cu soldul praf si tirul in spate, una din cele mai bune alergari ale mele… am terminat pe locul 18 din doua mii si ceva…not bad😂😂😂.

Dupa ce am terminat, efectiv am zis: Da ba! Da! Se poate! Se poate orice daca iti doresti!

Perioada asta m-a invatat ca, daca viata iti da lamai, sa faci limonada cu ele! Deci orice ar fi, lucreaza in jurul problemei si sigur o sa reusesti!